Conjugaison:italien/argentare
Apparence
argentare, verbe régulier du premier groupe, conjugué avec l’auxiliaire avere.
Modes impersonnels
[modifier le wikicode]Mode | Présent | Passé | |||
---|---|---|---|---|---|
Infinitif | argentare | \ar.dʒen.ˈta.re\ | avere | argentato | \a.ˈve.re ar.dʒen.ˈta.to\ |
Gérondif | argentando | \ar.dʒen.ˈtan.do\ | avendo | argentato | \a.ˈven.do ar.dʒen.ˈta.to\ |
Participe | argentante | \ar.dʒen.ˈtan.te\ | argentato | \ar.dʒen.ˈta.to\ |
Indicatif
[modifier le wikicode]Conditionnel
[modifier le wikicode]
|
|
Subjonctif
[modifier le wikicode]
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Impératif
[modifier le wikicode]
|
|